29May
2014
0
povestea pernelor pentru gravide

Geneza: cum ii explici unui copil de 3 ani care-i treaba cu crescutul

Imi spune Stefan (aproape 3 ani): “Mami, cand eu eram bebelus ca Andrei (6 luni) si Andrei era ca mine, mai mare, si eu bagam totul in gura si el nu se supara.”

Ehe, mami, sa te vad cum ii explici ca nu e chiar asa, ca rolurile nu se inverseaza pur si simpu, ci ca toate au un inceput si un sfarsit. Si ma apuc de povestit: “Mai Stefan, cand tu era mic cat Andrei, Andrei nu era la noi acasa. El era mic-mic, cat varful unui ac (si am adus un ac, am intepat o hartie si i-am arata cat e de mic varful unui ac) si era in burtica la mami. Ei, la un momendat, el s-a hotarat sa vina la noi acasa, ca sa te cunoasca si pe tine, si astfel a inceput sa cresca la mami in burtica. Iti mai amintesti cand mami avea burtica mare? Ei, cand a crescut suficient, m-am dus la maternitate si l-am scos bin burtica afara. S-a transformat din bebele din burtica, in bebelusul de la noi de acasa. Bebelusii cresc si devin copii, asa ca tine. Si tu ai sa cresti si ai sa devii baiat mai mare, ca cei pe care-i vezi ca vin de la scoala. Si mai cresc si devin oameni mari, adica domnisoare si barbati. Dupa ce se casatoresc, ca Madalina si Andrei (stie el…), domnisoarele se transforma in doamne si apoi in mame de alti copii. Apoi se transforma in bunici, apoi bunici batrani (avem norocul ca isi cunoaste toti strabunicii din partea mea – longeviva, nu gluma) si apoi mor.”

Si ce ma intreaba Stefan, la final: “Si cad pe jos, nu?”

Iti poti imagina de ce m-a intrebat asta?

Si am si ceva pentru copii, nu doar pentru gravide: o mini perna usoara si foarte utila. perna mica3

No Comments

Reply